Exemple de oscilatii mecanice din natura

Mişcarea oscilatorului se Reia DIN poziţia iniţială după o perioadă. Distanţa oscilatorului fantaisiste de poziţia de echilibru la un moment dat se numeşte elongaţie. DIN Punct de vedere énergique, n Mişcarea oscilatorie se transformă périodique o formă de Energie n altă formă de Energie, n mod reversibil (CND Energia totală se conservă) sau ireversibil (CND Intervin pierderi Energetice). In viata de toate zilele intalnim miscari in care un sistem Mecanic, scos DIN pozitia de echilibru si lasat Liber, este readus in ACEA pozitie cu o anumita viteza, Sub Actiunea unei forte de revenire. Oscilaţia este fenomenul fizic n decursul căruia o mărime fizică variază périodique. Din aceasta pozitie, datorita inertiei El ISI continua miscarea in sens opus. Miscarea de dus-intors efectuata de o parte si de cealalta a pozitiei de echilibru se numeste oscilatie sau vibratie. Dacă oscilatorul este forţat să oscileze Sub acţiunea unor forţe exterioare periodice, amplitudinea poate fi modificată sau menţinută constantă. Sistemul Care efectuează o mişcare oscilatorie este numit Oscilator. Amplitudinea A este depărtarea maximă fantaisiste de poziţia de echilibru. La oscilatoarele elastice Forţa de revenire este de Tip élastique.

Micşorarea amplitudinii n timp, numită amortizare, se produire datorită pierderilor de Energie prin frecare. Sistemele scoase DIN poziţia de echilibru TIND ă revină, atunci CND sunt lăsate libere, n poziţia de echilibru, după ce execută mişcări oscilatorii numite oscilaţii..